Ce faci atunci când copilul nu vrea să meargă la grădiniță

07 septembrie 2017 Dezvoltarea copilului
 
 

Nu vrea să meargă la grădiniță. Face tot posibilul să nu plece sau plânge când îl lași. Este doar un moft până se adaptează sau este o problemă gravă acolo? Sau poate să nu este încă momentul să îl dai la grădiniță?

Atunci când copilul plânge că nu vrea să meargă la grădiniță, ar fi bine să-i arăți că dai importanță temerilor lui. Nu-l lua în râs și nu-i ignora plânsul. Tu vezi situația din perspectiva adultului. Pentru tine, grădinița e floare la ureche, un loc în care se joacă și în care se simte bine. Dar pentru micuț ar putea fi ceva necunoscut și, de aceea, înspăimântător.

Care este cauza pentru care nu vrea să meargă la grădiniță

Dacă este abia la început, are nevoie de timp și de practică până când se va simți în largul lui la grădiniță. Da, există și copii care se simt ca peștele în apă din prima zi, dar și mulți alții care nu se obișnuiesc așa ușor cu noul mediu.Trebuie să respecte anumite reguli, să interacționeze cu alți copii care nu sunt întotdeauna prietenoși. Părinții sau bunicii lipsesc din peisaj. În locul lor, este o educatoare, cu mai mult sau mai puțin tact pedagogic.

”În general, există două motive pentru care copilul plânge atunci când este lăsat la grădiniță. O ipoteză este că suferă de anxietate de separare și trăiește cu angoasa că părintele nu va mai veni să-l ia acasă. Al doilea motiv pentru care ar putea să nu vrea să rămână acolo este că nu e ceva în regulă cu modul în care relaționează cu educatoarea sau cu unul dintre colegi”, spune psihoterapeutul Cristina Ion-Rădulescu.

Nu vrea să meargă la grădiniță atunci când adaptarea e mai dificilă

”Nu există copil care să nu fie pregătit să meargă la grădiniță. În afara faptului că încă poartă scutece și nu știe să meargă la baie, nu există alt motiv pentru care un copil normal psihologic să nu poată fi integrat în comunitate”, este de părere specialistul.

Totuși, există anumite dificultăți de adaptare: ”copilul nu știe să comunice parintelui ce-l supără. Nu știe nici măcar să identifice ce simte: frică, frustrare, furie, etc. Ca urmare, este foarte dificil să-ți dai seama ce se întâmplă cu el. Personalul grădiniței te-ar putea asigura că totul e în regulă, dar, de multe ori, tu îți dai seama că nu este așa”, precizează psihoterapeutul.

Ce poți să faci când copilul tău nu vrea să meargă la grădiniță

Psihoterapeutul îți dă câteva sfaturi despre cum să te comporți în diferite cazuri: ”atunci când este vorba de anxietate de separare, este bine să nu te lași păcălită de copil și să accepți să absenteze din când în când. Acest comportament va căpăta legitimitate și va fi repetat în viitor. Poți, însă, să negocoiezi să îl iei mai devreme, fie chiar și cu 10 minunte mai înainte decât pe ceilalți copii. Totuși, explică-i ferm că va trebui să rămână acolo și că te vei întoarce mai târziu să-l iei. Dacă simte nesiguranță foarte mare, îi poți cere educatoarei să ți-l dea la telefon o singură dată pe zi. Atunci, îl vei reasigura că vii să-l iei mai târziu. Încet-încet, va căpăta încredere, se va alătura copiilor la activități și va uita”.

Cum afli dacă are o problemă la grădiniță

Poți afla și când este vorba de o relație disfuncțională cu educatoarea sau cu un coleg care îl necăjește. Este mai greu, dar nu imposibil.

Cristina Ion-Răduelscu te sfătuiește să-l pui să deseneze ceea ce se întâmplă la grădiniță. Uită-te cu atenție și la desenele pe care le face spontan. Îi mai poți propune să vă jucați cu figurine de-a personaje din viața reală. În funcție de cum reacționează cu ele, îți poți da seama dacă este totul în regulă la grădiniță. Ai în vedere toate detaliile: dacă își schimbă tonalitatea vocii, dacă țipă, înjură, dacă refuză să se joace cu un anumit coleg. Fii atentă și la schimbările psihosomatice. Vezi dacă nu cumva are respirație precipitată, roșeață în obraji etc. atunci când vorbește de o anumită persoană.

Discută cu mamele colegilor

”Vorbește cu alte mămici despre cum interacționează copiii cu educatoarea și între ei în sala de clasă. Sunt și micuți mai vorbăreți care povestesc acasă mai multe decât un copil timorat sau traumatizat. Discută cu consilierul educațional care ar trebui să fie prezent la grădiniță. În același timp, caută să crești stima de sine a copilului prin încurajări și laude. Poartă-te cu el cu multă afecțiune și arată-i că-l accepți neccondiționat. Încearcă să nu exagerezi, să nu ai reacții sau răspunsuri disproporționate în raport cu problema existentă”.

Sursa


 
 

Recomandări