Ce se întâmplă în corpul tău când alergi

31 martie 2017 Fii în formă!
 
 

Tot mai multe persoane de diferite vârste aleg să alerge, această formă de mișcare ajungând să facă parte din rutina de mișcare a acestora. Cele mai puternice motive pentru care tot mai mulți dintre noi ajung să îndrăgească alergarea fac referire atât la siluetă, cât și la forma sportivă în care te menține alergarea, la sănătate și la starea de bine pe care o căpătăm după numai câteva minute de practicare a acestei forme de mișcare.

home_alergat

Dar de ce devine alergarea atât de plăcută, deși la început ne pare o formă de mișcare destul de obositoare? Ce se întâmplă de fapt în corpul nostru atunci când alergăm?

În primele secunde de alergat mușchii încep să folosească ATP (adenozintrifosfat) – molecula energetică a celulelor noastre. Preț de câteva secunde începem să ne simțim energici, puternici, datorită acestui boost energetic pe care ATP îl oferă mușchilor. Însă pentru obținerea acestei molecule energetice celula folosește glucoza, aceasta fiind inmagazinată în mușchi sub forma de glicogen (formă de depozitare a glucozei). Așadar dupaă aproximativ un minut de alergat mușchii încep și consumă aceste depozite de glicogen, dar și o parte a glucozei din sânge, ceea ce duce la o scădere ușoară a glicemiei.

După consumarea acestor depozite “dulci” mușchii încep să apeleze și la forma anaerobă de producere a energiei intracelulare, începând astfel să rezulte acidul lactic – responsabil pentru apariția senzației de arsură în mușchi și a oboselii, dar și a febrei musculare de a doua zi. Pentru a reduce nivelul de acid lactic, celula musculară are nevoie de oxigen, astfel că sistemul cardiovascular își intensifică ritmul de lucru. Creierul direcționează mai mult sânge către mușchi și mai puțin către alte organe cum ar fi cele ale sistemului digestiv – iată un motiv pentru care nu ar trebui să începeți antrenamentul imediat după ce ați mâncat.

Tot pentru a susține nevoia de oxigen a mușchilor antrenați în alergare se va intensifica și respirația, motiv pentru care apare “setea de aer”, iar sângele din depozite va fi scos în circulație. Organele considerate depozite sanguine (o rezervă de sânge necesară în condiții de stres muscular, hemoragii etc.) sunt considerate a fi splina (situată sub coaste în partea stângă) și ficatul (situat sub coaste în partea dreaptă). Atât splina, cât și ficatul prezintă un înveliș capsular cu capacitate contractilă, astfel că în situații de necesitatea aceste capsule se contractă și “storc” sângele din organele-depozit. În acest moment este posibil ca la persoanele mai puțin antrenate să apară o durere puternică în abdomen, care le taie respirația și le impune o pauză din alergare. Această durere dispare rapid, odată cu relaxarea capsulelor splinei și respectiv ficatului.

Continuând alergarea, ritmul inimii se stabilizează, la fel și cel al respirației, însă începe supraîncălzirea organismului.

Pentru a menține termoreglarea, glandele sudoripare încep să secrete transpirația – motiv de deshidratare. Iată de ce, din când în când, este recomandat să se bea câte o gură de apă.

Atunci când glicogenul este consumat, la fel și procentul de glucoză din sânge destinat situațiilor de stres fizic, organismul începe și mobilizează grăsimile din depozite, pe care le transformă în glucoză – “combustibilul” celulei musculare. Se ard astfel foarte multe calorii, iar cei care doresc să slăbească obțin acum efectele pe care le urmăreau.

După alte câteva zeci de secunde corpul începe să secrete endorfine – hormonii fericirii. Este momentul când senzația de oboseală intensă de până acum începe să dispară, fiind înlocuită de o stare generală de bine, de bucurie.

Este recomandat să alergați aproximativ 30 de minute în fiecare zi, iar după trecerea acestui timp nu intrați brusc în repaus, ci mai mergeți preț de câteva minute, până ce organismul își reia, treptat, funcțiile.

Sursa

 
 

Îți recomandăm