Eşti femeia de azi datorită lor!

02 octombrie 2012 Societate
 
 

A fi feministă înseamnă să susții drepturile femeii, însă feminismul presupune mai mult de atât. Ai fi pregatită să militezi pentru drepturile tale? Află cum femeile au reformat condiția lor!

In tara noastră discutiile despre feminism si despre miscarea de emancipare a femeilor sunt rapid catalogate drept importuri ale unor ideologii suspecte, de stanga si care se folosesc de retorica corectitudinii politice pentru a vana abuzuri, exploatari si relatii de dominare chiar si in contexte in care femeile par a avea o viata destul de libera.

Daca aceasta viziune mai aduce in discutie si pozitii radicale din interiorul miscarii feministe atunci imaginea feminismului proiectata la nivelul societatii este cea a unei mode extremiste care nu corespunde unor probleme reale.

Dar multe dintre problemele ridicate de feministe la inceput de secol XIX, au produs transformari sociale, si reforme; altele se pastreaza pe agenda feminista si astazi, alaturi de noi preocupari si subiecte.

Feminismul este o conditie intelectuala si o miscare politica care cauta dreptate pentru femei si incheierea sexismului de orice fel. Totusi, exista mai multe tipuri de feminism. Feministele au dezbatut mereu asupra a ceea ce sexismul reprezinta de fapt, si ce trebuie facut in aceasta privinta. Ce inseamna sa fii barbat si ce presupune sa fii femeie? Ce rol si ce implicare are genul in politica si societate?

Cerintele feministe acopera o raza mare de perspective sociale, culturale, economice si politice. Teme importante includ: corpul, clasa, dreptul la munca, dizabilitati, familie, globalizare, drepturile omului, rasa si rasism, reproducere, stiinta, sine, sexul ca munca, traficul de femei si nu in ultimul rand sexul.

Daca la prima vedere feminismul presupune castigarea de drepturi egale a femeilor cu barbatii, el de fapt presupune o abordare mai complexa si profunda. Filosofia sa surprinde dorinta tacita a egalitatii oamenilor de peste tot si in orice conditii.

Miscarile moderne feministe au fost repartizate in 3 etape. Primul val, marcat de femei care au facut primul pas si au deschis problematica inegalitatii suferite de milenii. Femei ca Mary Wollstonecraft, autor si lider al miscarilor feministe in prima parte a sec. al XIX-lea in Marea Britanie, a dat “tonul” si a motivat numeroase femei din intreaga lume.

Marion Reid si Caroline Norton (mai tarziu si John Stuard Mill) promoveaza ideea unei miscari feministe cu obiectiv central – dreptul la vot al femeii. Caroline Norton, avocata in Marea Britanie, constata in urma unei casatorii abuzive ca femeia din punct de vedere legal este inexistenta. Campania pe care ea a creat-o, ce se adresa si cerea sustinerea Reginei Victoria, a ajutat la schimbarea situatiei pentru femeile casatorite si pentru dreptul de custodie a copiilor.

Florence Nightingale va sustine ca femeile au acelasi potential ca barbatii dar nu si aceleasi oportunitati. Harriet Martineau, desi se opunea multortendinte feministe, a ajutat la abolirea sclaviei in SUA, mai ales in randul femeilor.

Anna Doyle Wheeler, in Franta, sub influenta lui Saint Simonian si a socialistilor, a sustinut cauza privind drepturile egale ale femeilor si excluderea lor de la educatie fapt care le determina sa opteze pentru roluri domestice. Lipsa de educatie, sustine aceasta, le facea pe femei sa nu poata fi avansate in alt tip de posturi.

Frances Power Cobbe a fost una dintre multele femei care doreau o reforma. Ea a atras atentia asupra dreptului la propietate, drepturilor maritale si la violenta domestica. Cerintele nu au fost unele de ordin abstract, ci de o necesitate apasatoare.

Simone de Beauvoir leaga cu J.P. Sartre o relatie deosebita si este cunoscuta pentru publicarea a numeroase eseuri si istorii cu privire la opresiunile feminine de-a lungul secolelor si a viziunii deformate de traditia milenara. Tratatul ei, “Le Deuxieme sexe” (Al doilea sex), este considerat o biblie a feminismului: “femeie nu te nasti ci devii”.


 
 

Recomandări