Igor Pletosu, medic pediatru: Totul despre febra la copii

06 februarie 2018 Dezvoltarea copilului
 
 

Febra la copii este întotdeauna un semnal de alarmă pentru părinţi. Fie că este vorba de o răceală, gripă sau o altă infecţie din corp, creşterea temperaturii este considerată de specialişti o reacţie normal, de autoapărare, a corpului.

Dr. Igor Pletosu, medic pediatru, ne răspunde în acest articol la toate întrebările cu privire la febra copiilor, stare ce îngrijorează orice părinte!

Igor Pletosu, medic pediatru

Ce este febra?

Febra este o reacţie generală de răspuns a organismului cu scop de apărare, temporară, ce apare ca rezultat al stimulării centrului de termoreglare (care se află în creier în formaţiunea numită „hipotalamus”) de anumite molecule chimice. Febra e percepută de părinţi ca un simptom de „alarmă”. Aceasta nu depinde de temperatura mediului, există şi aşa o stare ca hipertermia, atunci când temperatura corpului creşte datorită temperaturii foarte înalte a mediului, în acest caz nu putem vorbi de febră.

De ce apare febra?

Dacă în organism are loc vreun proces de degradare a structurilor celulare, febra apare ca rezultat al eliminării în sânge a conţinutului celular, care induce producerea mediatorilor chimici care sunt capabili să stimuleze centrul de termoreglare, aceşti mediatori la fel se produc în urma pătrunderii în organism al viruşilor sau bacteriilor.

Cum apare febra?

Organismul nostru reacţionează prin câteva mecanisme pentru a creşte temperatura corporală, după ce este stimulat centrul de termoreglare de către mediatori, acesta percepe temperatura normală a corpului ca pe una joasă, respectiv îşi „setează” temperatura la o valoare mult mai înaltă (38,5-40 grade celsius) pe care o percepe ca pe o valoare normală pentru un anumit timp. Are loc o majorare a producţiei de energie termică prin creşterea frecvenţei contracţiilor muşchilor scheletali, de unde apare tremorul sau frisonul, ficatul participă prin sporirea reacţiilor chimice cu eliberare de căldură, în paralel are loc şi activarea mecanismelor de limitare a pierderii căldurii prin constricţia (îngustarea) vaselor sangvine ale pielii, astfel se limitează circulaţia la periferie şi nu se cedează căldura prin piele, „pielea de găină” apare datorită contractării muşchilor ridicători ai firelor de păr.

În ce cazuri de boală apare febra?

La copii cel mai frecvent febra apare din cauza infecţiilor virale sau bacteriene, ce afectează tractul respirator, gastrointestinal sau renourinar, bolile reumatice, bolile endocrine (cu afectarea glandei tiroide sau glandelor suprarenale), alergii, afectarea infecţioasă a sistemului nervos central (cu afectarea învelişului creierului sau chiar a creierului), neoplazii (tumori,cancere), boli chirurgicale, bolile sistemului cardiocirculator (cu afectarea muşchiului inimii sau a valvelor, boli de sînge ce decurg cu distrugerea globulelor roşii, cu afectarea vaselor sau a ganglionilor limfatici), boli hepatice, în ifestări cu paraziţi, psihogenă etc. După cum vedeţi cauzele apariţiei sunt variate, dar oricum există cazuri când cauza febrei rămâne neclară, de aceea este foarte important să se determine cauza de către medic, pentru a trata copilul ţintit şi nu simptomatic.

Cum şi când părinţii pot suspecta că copilul are febră?

De obicei părinţii ocazional determină febra la copil după ce l-a sărutat pe frunte şi a observat că e prea fierbinte sau dimpotrivă, observă că mîinile îi sunt prea reci comparativ cu temperatura camerei, aplicând termometrul, ţinându-l 3-5 minute, vede că valorile temperaturii sunt crescute, dacă vorbim de un copil mic care suportă bine copilul. Copilul mare spune că se simpte rău şi atunci părintele primul lucru pe care îl face este termometria. Uneori în paralel cu febra apar şi alte simptome la copii, care schimbă comportamentul copilului, acesta devenind mai pasiv, refuză alimentaţia, dureri de cap, vomă unică poate fi, şi atunci iarăşi părintele face termometria.

Care e metoda uzuală de măsurare a temperaturii corpului?

De obicei părinţii utilizează termometrul cu mercur, îl plasează subsuoara copilului, braţul respectiv îl lipeşte bine de trunchi, ţinîndu-l 3-5 minute, după care verifică valoarea indicată de termometru, recomandabil ar fi să se repete termometria peste 10-15 minute, pentru a înţelege dacă temperatura se menţine, creşte sau aţi prins deja momentul scăderii ai acesteia.

Termometrele moderne electronice la fel se utilizează de părinţi, dar e de menţionat faptul că trebuie de citit instrucţiunea de utilizare a acestuia, de cunoscut ce grad de eroare are, desigur că trebuie de cunoscut ce valori de temperatură putem obţine în dependenţă de locul măsurării temperaturii corporale.

La ce valori ale febrei şi cum acţionează părintele?

Părinţii trebuie să înţeleagă că febra este o reacţie de apărare a organismului, deci părintele nu trebuie să intre imediat în panică indiferent de ce valori arată termometrul, dar trebuie să aibă compentenţa de a controla febra. În starea febrilă organismul copilului foloseşte o cantitate mai mare de apă, de aceea e foarte important în primul rând să îi dăm copilui să bea bine, indiferent de cauza febrei.

Cea mai frecventă cauză de apariţie a febrei la copii este “Infecţia Respiratorie Virală Acută”, de aceea părintele pentru început poate să întreprindă câteva măsuri de unul singur. Mai întîi trebuie să ştim că valorile temperaturii copiilor pînă la 1 an se încadrează în limitele 35,8-37,5, unii autori dau limita de sus 37,7 grade Celsius, copiii mici şi cei mai mari au temperatura normală între 35,8-37,0 grade Celsius.

Temperatura corporală pînă la 38,0 grade Celsius se consideră subfebrilitate, unica măsură recomandabilă este dezgolirea sau dezbracarea copilului pînă la pielea goală.

Valorile temperaturii între 38,1 şi 39,0 grade Celsius se consideră a fi febră, dacă e între 39,1-40 grade Celsius e febră înaltă, dacă e peste 40 grade Celsius e hiperpirexie, deci se întreprind mai întîi măsurile simple (metoda fizică de scădere a febrei, metoda nemedicamentoasă) la fel copilul se dezbracă, se măsoară peste 30 minute să vedem dacă este vreo tendinţă de scădere, dacă nu este sau chiar este o valoare mai mare decât cea precedentă, atunci recurgem la umezirea pielea cu apă caldă, utilizînd pânză cu textură moale, umezim pielea la fiece 7-10 minute, repetăm termometria peste 1 oră, continuăm procedura pînă la 2 ore.

Dacă febra a scăzut sub 38,0 grade Celsius, atunci periodic repetăm termometria, dacă pe parcurs reapare, repetăm procedura descrisă mai sus. Dacă totuşi nu scade febra sub valoarea de 38,0 grade Celsius sau reapare repede, de abia atunci recurge la administrarea antipireticului. Pentru ca să fie eficientă administrarea antipireticului şi părinţii să reţină ce cantitate (doză) trebuie de administrat, părintele trebuie să cunoască greutatea copilului şi să calculeze doza necesară corespunzător greutăţii.

Mai eficiente se consideră a fi formele de sirop, tablete sau capsule, care se administrează intern şi ajung în stomac, absorbindu-se mai repede.

Supozitorul administrat “per rectum”, s-ar putea să nu îşi facă efectul dorit din cauza constricţiei vaselor la acel nivel, supozitorul respectiv nu se va “topi“ sau se va “topi“ mai greu, dar dacă în paralel se vor face şi metodele fizice, atunci vom avea rezultat bun şi de la acestea.

Preparatele utilizate la copii sunt ibuprofenul şi paracetamolul (atenţie: nu utilizaţi la copii aspirina), la o singură administrare părintele trebuie să calculeze cîte 10 mg la 1 kg de greutate a copilului. Dacă părintele are sirop cu ibuprofen cu concentrţia de 100mg/5ml, atunci părintele va administra la o priză un volum de 1ml pentru fiecare 2 kg de greutate a copilului (dacă copilul are 10 kg, respectiv administraţi 5 ml sirop), la fel facem calculele şi cu siropul sau tabletele ce conţin paracetamol.

La necesitate repetăm administrarea antipireticului la 4-6 ore, ar fi bine ca în următoarea zi să meargă părintele cu copilul la medicul de familie (după ce îi scade febra) pentru a stabili totuşi cauza febrei, pentru se prescrie un tratament ţintit, de menţionat că ar fi bine să se excludă infecţiile renourinare mai ales la copiii mici, deoarece ar fi bine ca antibioticoterapia să fie iniţiată în primele trei zile.

În nici un caz nu trebuie de aplicat comprese sau de făcut fricţiuni cu oţet de masă sau alcool etilic, sau oricare alte proceduri inventate din popor.

În ce situaţii părintele trebuie să solicite serviciul 903 pe motiv de febră la copil?

De obicei, părinţii solicită serviciul 903 chiar după prima măsurare a temperaturii la valori de 37,8-38,0 grade Celsius, aceasta este o practică neargumentată, care aduce prejudicii mari materiale servciului medical, dar poate aduce prejudicii destul de serioase altor persoane, care solicită acest serviciu absolut argumentat pe motiv de accident rutier, stări de inconştienţă sau infarct miocardic acut, în aceste situaţii este foarte important fiecare minut.

Evident că dacă după 2-3 tentative eşuate de scădere a febrei, dacă copilul mai are şi alte simptome ca durerile în abdomen, cefalee (dureri de cap), vome sau vome şi diaree (mai mult de 5-6 scaune lichide abundente într-o perioadă de 3-6 ore), erupţii pe piele neclare (mai ales dacă părintele a observat că au apărut mai întîi pe picioare şi au tendinţă de răspîndire spre cap), copilul refuză să bea şi să mănînce mai mult de 4-6 ore şi alte semne şi simptome care însoţesc febra, atunci părintele dacă are posibilitate se adresează de sinestătător cu copilul la unitatea de primiri urgente de referinţă sau solicită serviciul 903 dacă nu are aşa posibilitate.

Sunt situaţii în care antipireticile nu ajută la scăderea febrei?

Sunt şi aşa situaţii, de exemplu în Boala Kawasaki (sindromul limfo-cutaneo-mucos) care e o boală autoimună, ce debutează cu simptomele identice unei viroze banale, adică cu febră 39,0 grade Celsius, înroşirea ochilor, lacrimaţie, eliminări nazale, febra în această situaţie dispare doar după administrarea imunoglobulinelor intravenos, este foarte important de suspectat această patologie mai ales cînd apar edeme pe picoare şi erupţii neclare, ca să fie copilul constultat cît mai repede de specialist pentru a se iniţia tratamentul cît mai precoce, deoarece duce la invalidizare, prin complicaţia sa cum e anevrismul (dilatarea patologică a vasului sangvin, care se poate rupe uşor, făcând hemoragie internă, risc de moarte subită) arterelor coronariene (arterele ce alimentează cu sînge inima).

Febra ciclică ce apare la circa 20-25 de zile, cu valori peste 38,5-39,5 grade Celsius, cu ganglioni limfatici submandibulari măriţi, afte pe limbă şi gingii sau mucoasa obrajilor, amigdalele palatine mărite cu depuneri albicioase, atunci poate fi vorba de Sidromul Marshall, care nu are o etiologie clară, dar se pare că e implicat cumva sistemul imun, deoarece ajută la scăderea febrei foarte bine imunosupresivele hormonale ca dexametazonul şi prednizolonul în doze adecvate.

Ce complicaţii pot apărea pe fond de febră?

Uneori apare voma, la valori mari ale febrei, care măreşte riscul de deshidratare mai ales la copiii mici. Cefaleea de care se plâng copiii care pot deja vorbi. Pot apărea convulsiile febrile, deaorece temperatura înaltă scade pragul convulsivant la copii, aceasta poate avea diferită manifestare, de la convulsii generalizate pînă la manifestări doar pe o parte a corpului, şi durată de la cîteva zeci de secunde pînă la jumătate de oră, copilul pierde temporar conştiinţa.

Este important ca părinţii să ştie că ele nu sunt periculoase pentru dezvoltarea normală a copilului, apar doar în febră, şi atunci tactica de luptă cu febra e mai specială, adică se permite să intervină cu antipireticul mai precoce, în momentul convulsiilor părintele trebuie să fixeze capul copilului şi să îl ţină pe o parte fixat, ca copilul să nu se lovească cu capul şi să nu aspire salivă. După ce copilul îşi revine din convulsii, el devine mai somnolent, mai apatic, deoarece se consumă o cantitate mare de energie în acel moment, copilul se lasă să se odihnească şi se supraveghează.

Riscul de a face convulsii febrile se dublează la copiii ai căror mame au avut cel puțin un puseu febril în primul trimestrul de sarcină, conform unui studiu retrospectiv.

Cât poate dura febra?

În dependenţă de cauza febrei, aceasta poate dura de la 1 la 5 zile în infecţii respiratorii virale simple, uneori poate dura şi 8-10 zile poate fi în aceleaşi viroze. Dar în primele trei zile trebuie ca medicul să precizeze cauza febrei şi să iniţieze tratamentul ţintit, atunci febra trebuie să dispară în primele 24-48 de ore dacă tratamentul este corect selectat.

Dacă copilul se află cu tratament la domiciliu şi pe fondul tratamentului apare febra, ce trebuie să facă părintele?

Indiferent dacă boala de care se tratează a fost de la început însoţită de febră sau febra a apărut în timpul tratamentului, părintele trebuie să se adreseze repetat la medic pentru reexaminare pentru a se stabili cauza apariţiei febrei!

Cum poate diferenţia părintele frisonul febril de convulsiile febrile?

Cum am spus mai sus, frisonul apare deoarece muşchii scheletali îşi măresc activitatea pentru a produce căldură, părintele îl percepe ca pe un tremor intens, copilul în această situaţie este conştient, pe când în convulsii febrile copilul devine inconştient, adică nu reacţionează la stimuli verbali, mai întîi apare o contracţie tonică a muşchilor, apoi o contracţie ritmică cu amplitudine mai mare decât în tremor.

Cât de important este ca părinţii să cunoască răspuns la aceste întrebări?

Este foarte important, deoarece părinţii sunt primele persoane responsabile de sănătatea copiilor, ei se vor simţi mai siguri pe sine în aşa situaţii, vor efectua corect măsurile de scădere a febrei, vor solicita serviciul 903 argumentat pe motivul febrei, reducând considerabil cheltuielile nejustificate, astfel se vor face economii din contul reducerii solicitărilor nejustificate şi banii respectiv vor putea fi investiţi ulterior în creşterea caliatăţii asistenţei medicale! Părinţii se vor adresa în timp util la medicul de familie.

Text: Igor PLETOSU, medic pediatru


 
 

Recomandări