Rețelele sociale și valul de sinucideri în rândul adolescenților

05 decembrie 2015 Adolescenţi
 
 

“Deschide-ți brațele către schimbare, dar nu renunța la valorile tale”, spunea Dalai Lama în 1935. Și iată că numai în câțiva ani o societate întreagă a ajuns să cultive concepte greșite de valori, informație, sexualitate, frumusețe, moralitate, toleranță, dragoste și lista ar putea continua…

adolescenti

Evidet lucru, un rol decisiv a avut internetul, rețelele sociale, în particular și tehnologia avansată, în general. Vorbim de o enormă revoluție culturală, care joacă un rol preponderent în difuzarea informației și are, în același timp un impact remarcant și foarte important în relațiile noastre individuale și sociale. Atât de mare că astăzi nici nu ne imaginăm viața fără rețele sociale.

Prima rețea socială, Classemates, a văzut lumina zilei în 1995. Au fost necesari numai câțiva ani fenomenului ca să prindă o amploare planetară.

În 2003 vine My Space și LinkedIn.

În 2004, într-o cameră de student, Marck Zuckerberg crează Facebook. O revoluție, succesul cărea a fost imediat și care a fost urmat de YouTube, Twitter, Tumbrl, FourSquare, Instagram (cumpărat de Facebook în 2012) Snapchat, Pinterest, Odnoklasniki etc…

Am lăsat oare rețeaua socială, un simplu util informatic, să devină noul patron al informației, să ne dirijeze viața?
Ei se numeau Annah , Joshua , Ciara , Shannon și Erin . Acești adolescenți au ceva în comun: s-au sinucis după ce au fost insultați anonim pe o rețea socială pentru adolescenți, care permite utilizatorilor să pună întrebări și să primească răspunsuri de la alți utilizatori. Galeriile sunt ușoare, mai ales că postările pot fi anonime. Sunt de multe ori insulte, amenințări, incitări la sinucidere etc.

Cea mai recentă victimă este Hannah Smith, de 14 ani care, după ce a postat o întrebare despre problemele de piele, a primit multe mesaje de intimidare, cum ar fi “înghite înălbitor” , “ești urâtă, mori și toată lumea va fi fericită” sau “agață un cancer”. Fata s-a sinucis cu câteva zile în urmă.

Pentru tatăl său, fara nicio îndoială, de vină sunt rețelele sociale.

„Oare de câți morți e necesar ca să se fie luate măsurile necesare pentru organizarea unui control mai drastic al rețelelor sociale? Am pierdut-o pe Hannah în modul cel mai oribil și inimaginabil pentru un părinte. E timpul de făcut ceva ca niciun alt părinte de pe glob să nu treacă prin așa durere”, a declarat tată adolescentei.

Și alte tragedii similare au avut loc de la apariția rețelei sociale. În toamna anului 2012, două tinere irlandeze s-au sinucis după amenințările făcute pe site. Ciara Pugsley, 15 ani, a murit anul trecut, după ce a citit că-i „grasă și bolnava mintal”. Erin Gallagher, 13 ani, a anunțat sinuciderea ei pe rețea și a executat amenințarea 24 de ore mai târziu. Joshua Unsworth, un tânăr englez de 15 ani, oferea ajutor adolescenților, victime ale hărțuirii online. Până la urmă a cedat amenințărilor și s-a sinucis în aprilie 2013.

Potrivit rezultatelor unui studiu, realizat recent de Unicef Franța, pe segmentul de populatie de la 6 la 18 ani, hărțuirea pe rețelele sociale joacă un rol cheie la adolescenți cu probleme de ordin psihologic, iar riscul de suicid este de trei ori mai mare decât la alte categorii de vârstă.

Deci, suntem în fața unui fenomen mondial nou și periculos, în fața căruia se cere educarea corectă a fiecarui copil cu smartphonul în mână și înțelegerea corectă că tehnologia este în serviciul umanității, nu umanitatea în serviciul tehnologiei.

Text: Diana CODRIȚCHI

 
 

Îți recomandăm