Beneficiile mierii de salcâm: o adevărată binecuvântare pentru sănătate

Beneficiile mierii de salcâm: o adevărată binecuvântare pentru sănătate

Calitățile de medicament ale mierii se cunosc încă din antichitate, din această cauză a fost numită "hrană vie". Dintre numeroasele tipuri de miere, fiecare cu proprietățile ei specifice, mierea de salcâm este un tonic general, care calmează tusea și este folosită în tratarea asteniei și nevrozelor, asimilată foarte ușor de organism, oferind energie și substanțe bioactive și nutritive.

Mierea de salcam conține vitaminele B1, B2, B6, B12, enzime, flavoane, flavonoide, compuși aromatici, fitohormoni, acizi organici (lactic, oxalic, citric, malic), dextrină, compuși ai azotului. 

Aceasta are un conținut în fructoză mai mare decât al celorlalte tipuri de miere (41,7%) și conține 10% zaharoză și maltoză, și 34,7% - glucoză, având pH-ul 4. În total, mierea de salcâm conține 435 substanțe.

Mierea de salcam este monofloră, ceea ce înseamnă că a fost culeasă în marea majoritate de la o singură specie de plantă, în acest caz, din salcâm.

Caracteristici 

Culoarea mierii de salcâm, imediat după recoltare, este transparentă, însă, depinde de fagurii în care a fost făcută. Astfel poate avea nuanțe de la incolor la galben pai sau galben deschis. 

Mierea de salcam are un gust plăcut, fin, dulce, este vâscoasă și fluidă, și nu prezintă semne de cristalizare când este proaspătă. O proprietate excepţională este aceea că, în combinaţie cu alte alimente, ceaiuri sau cafea, le îndulceşte, fără a influenţa gustul. 

Este un tip de miere care cristalizează foarte greu. Cristalizarea este un proces natural și depinde de raportul dintre glucoză și fructoză din componența mierii și de temperatura mediului. Datorită unei cantități mari de fructoză, aceasta nu se cristalizează decât după un an și jumătate, până la doi ani, dar nici atunci în totalitate.

Mirosul pronunțat de salcâm este un semn al falsificării mierii prin introducerea unei infuzii de flori de salcâm.

Indicații terapeutice

Principala calitate a mierii de salcâm este aceea de calmare a tusei, este antiseptică și este folosită în tratamentul asteniei și nevrozelor. Aceasta mai este recomandată in:

Gastrita hiperacidă - mierea de salcâm, diluată în apă caldă și luată cu 90-120 de minute înaintea mesei, diminuează aciditatea gastrică și se absoarbe repede, calmând pirozisul “arsurile”. O lingură de miere în 100 ml apă;

Ulcer - este foarte bună mierea de salcâm diluată în 200 ml de lapte nefiert. Amestecul se bea seara, înainte de culcare, bineînțeles alături de un regim alimentar adecvat.

De asemenea, fluidizează circulaţia sângelui şi are efect liniştitor, fiind recomandată să îndulcească ceaiul consumat înainte de culcare.

Mierea de salcâm este un excelent tonic pentru copii, convalescenți, pentru întărirea sistemului imunitar și pentru gravide.

Mierea de salcâm are calitate superioară, celelalte sorturi având doar calitatea I şi a II-a

Sfaturi cu privire la păstrarea mierii

Mierea nu se păstrează decât în ambalaje perfect curate, din sticlă sau inox. Nu pune miere în ele pe considerentul că au conținut, anterior, tot miere. Pelicula de miere veche conține germeni de fermentație care însămânțează mierea nouă și aceasta va fermenta la rândul ei, schimbându-și gustul și mirosul.

Mierea nu se va păstra niciodată în vase confecționate din zinc, cupru, plumb sau aliajele lor, deoarece sub acțiunea acizilor din miere se formează compuși chimici ce pot da intoxicații grave. Nici ambalajele din fier nu sunt indicate, deoarece în urma corodării fierului la contactul prelungit cu acizii conținuți de miere, aceasta va căpăta gust și miros neplăcute. 

Borcanele cu miere nu trebuie ținute la un loc cu recipienți ce conțin substanțe cu mirosuri înțepătoare (vopsele, carburanți, esențe) deoarece mierea prinde ușor miros. De asemenea, nu se pune vasul cu miere descoperit în apropierea unor substante higroscopice ce favorizează mentinerea umidității în aer (sarea), aceasta contribuind la o fermentație accelerată a mierii. 

Mierea ambalată în borcane de sticlă va fi ferită de lumină, care favorizează, de asemenea, deprecierea calităților ei, lucru ce poate fi ușor observat prin schimbarea culorii (se închide). 

Mierea rezistă fără probleme dacă vasele în care este ținută sunt puse la adăpost de lumină și umezeală. Dacă observi că apar bule de aer sau că răspândește un miros neplăcut, arunc-o. Înseamnă că mierea a fermentat.

Mierea cristalizată, pentru a fi folosită din nou în stare fluidă, poate fi încălzită într-un recipient, la baie de apă fierbinte, în niciun caz direct pe foc. Atenție, nu trebuie încălzită decât acea cantitate ce va folosi o singură dată, deoarece mierea încălzită fermentează mult mai ușor, depreciindu-se.

Naturală sau artificială? 

Pentru a afla, amestecă într-un flacon închis ermetic, 2 linguri de miere cu 5 linguri de alcool de 90 de grade. Scutură energic, apoi lasă să se odihnească o oră. Mierea falsă va lăsa, pe fundul flaconului, un strat de amidon.

Recomandări