Bunătatea strategică și bunătatea altruistă: cum ne influențează viața cele 2 tipuri de bunătate

Bunătatea strategică și bunătatea altruistă: cum ne influențează viața cele 2 tipuri de bunătate

„Dacă cineva ți-ar plăti câte zece cenți pentru fiecare vorbă bună pe care ai spus-o oamenilor și ți-ar lua câte cinci cenți pentru fiecare cuvânt de-al tău lipsit de bunătate, ai fi sărac sau bogat?”

La final de zi, tot ce contează este ca atunci când punem capul pe pernă să avem inima împăcată și mintea liniștită. Ambele stări se datorează atitudinii noastre față de situațiile pe care le întâmpinăm pe parcursul zilei, oamenilor pe care îi avem în preajmă, dar și faptelor pe care le săvârșim.

O inimă împăcată este o inimă condusă de bunătate și iubire, o inimă care bate de fericire pentru că purtătorul ei nu se lasă condus doar de minte, ci o mai ascultă din când în când și pe ea, iar atunci când îți asculți inima numai lucruri bune se întâmplă.

Inima nu cunoaște răutatea, însă atunci când mintea intervine și cele două încearcă să cadă de comun acord, bunătatea capătă altă formă.

Tipuri de bunătate

Într-un studiu recent, cercetătorii au analizat două tipuri distincte de bunătate pentru a vedea cum reacționează creierul uman. „Bunătatea strategică” apare atunci când cineva obține o recompensă în urma unui act, cum ar fi un mic cadou, reciprocitate sau recunoaștere publică, în timp ce „bunătatea altruistă” este aceea pe care o săvârșești fără să aștepți ceva la schimb.

Pentru acest studiu, cercetătorii au combinat mai mult de 1100 de scanări MRI (RMN funcțională) din studiile anterioare asupra oamenilor care iau „decizii amabile” pentru a vedea dacă creierul reacționează diferit în funcție de tipul actului de bunătate – strategic sau altruist.

În ciuda faptului că multe din aceleași părți ale creierului au reacționat la fel pentru ambele tipuri de dăruire, oamenii de știință au observat și unele diferențe. La participanții care practicau bunătatea strategică, regiunile creierului asociate cu recompense au fost mai active decât cele ale persoanelor care care practicau bunătatea altruistă.

Între timp, cei care au efectuat acte pur altruiste au arătat mai multă activitate în cortexul cingular anterior, o parte a creierului care se ocupă de comportamentul emoțional.

Bunătatea strategică și Bunătatea altruistă

„Decizia de a împărți resursele reprezintă o piatră de temelie a oricărei societăți cooperative”, a declarat Jo Cutler, doctor în științe, candidat al Universității din Sussex.

„Unii oameni aleg să facă bine pentru simplul fapt că le place să ajute, le place să fie persoane bune și, în același timp, pot alege să fie buni atunci când consideră că o astfel de atitudine ar putea fi în avantajul lor, cum ar fi un favor întors sau o reputație mai bună. Pentru unii dintre noi nu contează motivul pentru care oferim, atâta timp cât o facem. Și asta ar putea ajuta să facem din lumea în care trăim un loc mai bun. Dacă, spre exemplu, cei aflați la putere ar înțelege de ce oamenii dăruiesc atunci când nu primesc nimic la schimb, atunci ei ar putea să îi încurajeze pe oameni să se angajeze ca voluntari, să doneze sau să îi sprijine pe ceilalți din comunitatea lor".

Mai mult de atât, același Jo Cutler susține că organizațiile de caritate nu ar trebui să încurajeze donatorii, oferindu-le mici cadouri în semn de mulțumire, întrucât acest gest simbolic ar putea submina sentimentele lor, intenția pură și statutul de persoană bună.

În timp ce studiile continuă și alte dezvăluiri sunt făcute, nouă ne rămâne un singur lucru de făcut: să fim buni în fiecare zi, în orice moment, cu oricine ne iese în cale. Este cel mai bun lucru pe care îl putem face. Sursa

Recomandări