Ce ar trebui să înveţe copilul în cei 7 ani de acasă? Iată lecţiile esenţiale

Ce ar trebui să înveţe copilul în cei 7 ani de acasă? Iată lecţiile esenţiale

Putem să iniţiem copilul în ştiinţe, să facem experimente chimice în bucătărie, să-l ducem în toate workshop-urile și atelierele cunoaşterii şi să-i cumpărăm mii de cărţi. Putem să-l învăţăm să împartă jucăriile cu alţii, să doneze, să fie tolerant. Însă toate acestea nu e suficient. Nimic nu va conta mai mult dacă lecţiile esenţiale nu sunt învăţate!

Iată care sunt, de fapt, lecţiile esenţiale din primii șapte ani de viață:

Răbdarea: când îl învăţăm pe copil să aştepte liniştit, să amâne satisfacerea unei plăceri, să îşi urmeze scopul cu perseverenţă, să nu bată din picior pentru că „toate” i se cuvin doar lui, am pus o piatră extraordinară la temelia caracterului său.

Bunătatea: una din primele lecţii pe care i le putem oferi copilului este să nu râdă și să nu își bată joc, niciodată, de nimeni. Să se poarte frumos cu copiii, mai ales faţă de cei cu nevoi speciale, să nu râdă, ci să poarte de grijă.

Să nu invidieze: cunoşti adulţi care reuşesc să aibă o relaţie omenească cu cineva doar atunci când respectivul este… un pic mai prejos decât ei? Altfel, sunt roşi de invidie. Noi, ca părinţi, trebuie să fim cu luare aminte, să nu comparăm, să nu încurajăm excesiv spiritul de competiţie. Cel mic e bine să înveţe că îşi este suficient sieşi exact aşa cum este, iar darurile şi avantajele altora nu-i vor ştirbi din calităţile lui.

Bună cuviinţă: este una dintre lecţiile de la sine înţelese pentru cei şapte ani de-acasă. Însă doar o mamă poate spune cât de dificil este ea de predat, cât de multă consecvenţă îţi trebuie să îi predai copilului bune maniere, respect pentru oameni şi bunurile lor şi o purtare frumoasă în public. Din nou, pilda comportamentului părinţilor va vorbi mai mult decât o mie de cuvinte.

Să nu îşi urmărească doar propriul interes: de obicei ne învăţăm copiii să facă orice ca să le fie bine, iar un astfel de sfat pare ciudat. Atunci când îl învăţăm pe cel mic să vadă şi folosul celuilalt, să lucreze în echipă, să se bucure de binele celui de lângă el, într-un cuvânt, să fie altruist şi empatic, i-am dat un dar nepreţuit pentru toată viaţa! L-am învăţat să semene sămânţă de prieten!

Autocontrolul: este una dintre cele mai preţioase lecţii și cheia succesului în viaţă. De aceea, unul dintre cele mai valoroase lucruri pe care le poţi face tu ca părinte este să îţi ajuţi copilul să îşi dezvolte capacitatea de autocontrol. Autocontrolul este o capacitate care se formează în timp și pe care fiecare dintre noi o avem mai mult sau mai puțin dezvoltată. În principal, când vorbim despre controlul propriei persoane, ne referim la 3 lucruri: la capacitatea de a ne ține în frâu poftele și impulsurile de moment, la stăpânirea propriilor reacții emoționale și la capacitatea de a amâna o recompensă și de a continua o activitate mai puțin plăcută. Pentru a putea vorbi despre un autocontrol sănătos trebuie să fim atenti să nu cădem în extreme. Atât lipsa autocontrolului, cât și prezența lui în exces sunt nesănătoase pentru copil. Lipsa autocontrolului înseamnă impulsivitate, reacții imprevizibile, incapacitatea de a duce la bun sfârșit o anumită activitate. Autocontrolul în exces înseamnă rigiditate, lipsa de spontaneitate, inhibitie.

O gândire optimistă: iată încă o lecţie care se prinde din „zbor”. Când în casă predomină optimismul, copilul va învăţa să gândească pozitiv. Ştim cu toţii că ai noştri copii învaţă cel mai mult din ceea ce văd, nu neapărat din ceea ce le „predăm” noi! Sursa 

Recomandări