Ghid practic pentru a reduce risipa alimentară pe vreme de Covid-19

Ghid practic pentru a reduce risipa alimentară pe vreme de Covid-19

Este o perioadă în care destul de mulți oameni au făcut cumpărături de impuls sau de teama că magazinele vor rămâne fără stocuri de marfă, în pofida asigurărilor din partea retailerilor că acest lucru nu se va întâmpla. Indiferent care este motivul pentru care am cumpărat alimente, poate mai multe decât de obicei, suntem pasibili să creştem risipa alimentară.

Este important ca în aceste zile, poate mai mult ca oricând, să preţuim hrana şi să o tratăm cu respect. În acest context, am relizat un scurt ghid practic pentru a reduce risipa alimentară:

1. Poți folosi site-uri şi aplicaţii de smartphone pentru rețete cu ingredientele pe care le ai la dispoziție, astfel încât să folosești tot ce ai în frigider sau cămară. Caută rețete de preparate care conţin acele ingrediente, precum şi instrucţiunile de gătire.

2. Încearcă să dimensionezi corect porţia de mâncare şi ia în calcul faptul că stai în casă, deci nivelul de energie este redus în această perioadă. Consumul optim caloric recomandat pentru femei este de aproximativ 1.600, iar pentru bărbați, 1.600 – 2.000. În cazul în care totuși îți mai rămâne ceva: depozitează corect, astfel te poți bucura de mâncare la o dată ulterioară sau poți încropi un nou meniu.

3. Verifică constant datele de expirare ale produselor pe care le-ai achiziţionat şi prioritizează consumul alimentelor în funcţie de acest criteriu.

4. Pune într-o cutie alimentele de consum imediat pe raftul cel mai uşor de observat din frigider, pe care le mănânci cu prioritate și să eviți să le pierzi prin frigider (legumele, fructele, brânzeturi şi mezeluri).

5. Dacă legumele şi fructele încep să se deterioreze, mută-le în congelator. Le poţi folosi mai târziu în mâncăruri şi smoothie-uri sau prăjituri.

6. Multe dintre modificările care generează alterarea alimentelor pot fi amânate sau controlate printr-o păstrare adecvată și informată. Fructele se ţin în cămara până la coacere, apoi le poţi pune în frigider, dar uneori nu se împacă bine dacă sunt puse în apropierea legumelor. Cel mai bine este să le despărţiţi.

7. Dacă este posibil, fă compost.

8. Donează surplusul de hrană oamenilor care au nevoie de ele. Sigur ai printre vecini oameni cu venituri reduse sau plasează un anunț pe rețelele de socializare cu produsele p ecare vrei să le donezi pentru persoanelor din categoriile social-vulnerabile.  

Reamintim că pierderile mari de alimente au efecte profunde asupra economiei, mediului și a sănătății noastre, potrivit foodwastecombat.com. Ajunsă la groapa de gunoi, mâncarea aruncată se combină cu deșeurile deja existente și încep un proces foarte lent de descompunere, degajând metan. Metanul este una dintre cele mai puternice gaze cu efect de seră. Odată ajuns în atmosferă, poate reține de 86 de ori mai multă căldură ca dioxidul de carbon, contribuind masiv la încălzirea globală.

Sursa

Deschide galeria Foto Deschide galeria Foto Deschide galeria Foto Deschide galeria Foto Deschide galeria Foto Deschide galeria Foto Deschide galeria Foto

Recomandări