Părintele Vasile Ioana: 5 cuvinte care rănesc inima copilului tău

Părintele Vasile Ioana: 5 cuvinte care rănesc inima copilului tău

Părintele Vasile Ioana a dezvăluit care sunt cele 5 cuvinte care, spuse de către părinți, produc mult rău copilului, afectând încrederea și stima de sine și care vor fi greu șterse din sufletul lui. Copilul este un om în formare, iar noi, părinții, aveam cea mai mare influnență în dezvoltarea sa ca om echilibrat și puternic.

Nu ești bun de nimic!

E foarte grav când îi spui copilului nu ești bun de nimic, nu ești în stare de nimic, ești prost. În momentul în care tu i-ai spus copilului astfel de cuvinte, acel copil suferă în adâncul inimii lui, practic i-ai tăiat aripile. Copilul a venit în viața ta și are nevoie de la tine de confirmarea valorii lui. Toți avem nevoie de confirmarea valorii. Un părintre trebuie să valorifice copilul, să-l ridice. Deci, nu tăiem aripile copiilor. Dacă a desenat prost, îi spui: dragul meu, ai putea să desenezi mai bine. Nu-i spune că a desenat prost, ci că ar putea și mai bine. Negația și faptul că el se simte că nu e bun de nimic, că nu e în stare de nimic, coboară stima lui de sine și îl duce într-o zonă de suferință și de angoasă. De aceea va deveni timorat, timid și va avea nevoie de confirmare. Și când se va căsători va avea nevoie de mama sa, pentru că se va crea legătura aceea de mamă-fiu pe care orice noră nu o agreează. 

Dă-i confirmarea copilului tău că este valoros, că face ceea ce trebuie să facă, dacă simți iubire pentru el, încurajează-l permanent pe copilul tău!

Taci din gură! Nu mai vorbi! 

În momentul acela tu oprești dialogul. Dumnezeu ne-a creat cu acest mare dar - de a vorbi! Numai noi, oamenii, avem, pe Pământ, darul cuvântului. Atunci când îi spui copilului să tacă, el se simte umilit și înțelege că ceea ce spune el nu este important pentru tine. 

E bine să-l ajuți pe copil să comunice, să vorbească și dacă spune o tâmpenie - nu-i nimic, ascultă-l, intră cu el în dialog. Și mai am o recomandare: coboară la nivelul lui, astfel încât să-l poți privi în ochi. Pentru că, dacă tu ești sus, el te va vedea ca pe un uriaș și dacă îi mai spui și taci din gură, emiți o energie care îl face să se simtă mic de tot și îi coboară stima de sine. 

Pleacă de aici! Să nu te văd!

Dacă ți-a greșit copilul, nu-i spune asta. Pentru că Dumnezeu nu-ți spune ție asta. Tu când greșeșri - Dumnezeu te iartă, pentru că el ți-a trimis darul sfânt al iertării. Ce este Dumnezeu pentru tine - ești tu pentru copil. Care sunt cele sunt cele două atribute ale Dumnezeului cerului: iubește și iartă. Dumnezeu iubește și iartă. Tu ai venit în viața copiluli tău pentru că Dumnezeu ți l-a dăruit. Copilul nu el al tău, el ți-a fost dăruit de Dumnezeu și tu îl dai societății mai departe. Și dacă tu îi spui pleacă de aici, practic, nu-l mai accepți, iar neacceptarea este pentru copil o mare rană. Nu-i mai spune pleacă de aici sau să nu te văd, pentru că tu, practic, vrei să-l scoți din orizontul tău și el, în momentul acela, simte pericolul abandonului. Sunt pline spitalele de copii care au fost respinși și au căpătat angoase, probleme psihologice. De aceea, dragi părinți, nu mai folosiți aceste cuvinte. Copiii voștri au nevoie de dragostea, înțelepciunea și răbdarea voastră.

Să educi un copil înseamnă să-i construiești o lume interioară, omul lăuntric din el, să scoți în evidență virtuțile din el, de aceea e important să avem grijă de copiii noștri prin cuvinte furmoase!   

Tu nu poți cum pot ceilalți!

Comparându-l cu alți copii, îl împingi pe copilul tău spre invidie. În momentul în care tu îi spui asta, el îl va vedea pe celălalt ca pe un dușman. Dragii mei, învățați-i pe copiii voștri că viața nu e un concurs. Dacă a ajuns pe locul 2 sau 3, nu trebuie să dispere. Important e că a jucat, să se bucure de joc. Viața este un drum din punctul A în punctul B și nu contează că unul ajunge mai repede, altul mai încet. Important e drumul parcurs, de aceea nu cultiva invidia în copil, comparându-l mereu cu alții. Nu putem să fim egali, nu suntem egali, de aceea bucură-te de viață fără să-l împingi pe copil spre invidie, crezând că-l motivezi. Îl vei motiva dacă îi vei spune faptul că el face bine ceea ce face. 

Și mai este ceva: Când sunt doi sau mai mulți copii în familie - iubește-i pe toți în mod egal! Dacă îl iubești pe cel mic mai mult, în cel mare se naște tot o invidie. Când îi spui te iubesc celui mic, îi spui te iubesc și celui mare, astfel încât să nu naști competiția între frați. Competiția între frați este distrugătoare, pentru că sunt sentimente negative interioare. Copilul trebuie să se simtă iubit și acceptat în mod egal, pentru că Dumnezeu trimite ploaia și soarele peste tot, în mod egal!

Nu mai plânge!

Mă adresez, în special taților, care au tendința de a le spune nu mai plânge. Preocuparea tatălui este să nu mai plângă copilul. Dragul meu tată, gândește-te de ce plânge copilul. Că dacă tu îi spui nu mai plânge, de fapt îi transmiți nu mai simți ce simți, simte ce spun eu. Dacă copilul plânge, el are un motiv, de aceea identifică motivul pentru care plânge, intră în dialog cu el și ai răbdare. Dacă tu faci asta, copilul va avea încredere în tine. Când copilul suferă, nu-l certa. Sunt momente, de exemplu, când copilul se sperie de ceva și părintele îl ceartă pe copil că de ce îi este frică? Păi, dacă îi este frică trebuie să-ți fie drag și milă de copil. În acele momente trebuie doar să-i fii alături, să-l îmbrățișezi, să-i spui că tata te iubește, sunt aici cu tine. Brațele părintești înseamnă siguranță, iar nevoia de siguranță a copiilor este uriașă. Iar dacă ți-e frică și în momentul acela te mai și ceartă părintele, atunci devii un fricos și un temător. De aceea, dragi părinți, copiii sunt în brațele voastre să primească de la voi iubire, iubire necondiționată, recunoașterea valorii lor și acceptare. Astfel, copilul va crește sănătos, cu mintea sănătoasă. 

Dacă ești un părinte reposnsabil, iubește și acceptă copilul și ai răbdare cu el până va crește mare!

Ține minte! O educație pozitivă dată copilului este esențiala pentru dezvoltarea lui echilibrată care să stea la baza formării unui adult puternic, cu stimă de sine. De fapt, stima de sine este unul dintre cele mai importante daruri de educație pozitivă a copilului. Iar stima de sine se construiește din anii copillăriei și începe cu opinia părinților.

Recomandări