Tradiții în Săptămâna Albă, ce precede Postul Paștilor

Tradiții în Săptămâna Albă, ce precede Postul Paștilor

Postul Paștilor este precedat de Săptămâna Albă sau a Brânzei. În acest interval nu se mai consumă alimente din carne, ci doar brânză, lapte și ouă. În zilele de miercuri și vineri, din Săptămâna Albă, se mănâncă și pește.

Săptămâna Albă sau a Brânzei a început luni, 24 februarie, după Lăsatul secului de carne. Ortodocșii nu mai mănâncă preparate cu carne sau carne. În Săptămâna Albă, pot fi consumate produse precum lapte, brânză și ou, iar în zilele de miercuri și vineri se poate consuma și pește, deoarece sunt zile cu dezlegare la pește. Din Duminica în care se lasă sec de carne (23 februarie) nu se mai fac nunți. Totodată, nu se fac nunți tot postul și nici în Săptămâna luminată.

În Săptămâna Albă, miercuri, se rostește pentru prima dată în perioada Triodului, rugăciunea Sfântului Efrem Sirul – “Doamne și Stăpânul vieții mele”. Această, rugăciune va fi rostită tot Postul până în miercurea din Săptămâna Mare. În zilele de miercuri și vineri din Săptămâna Albă nu se săvârșește Sfânta Liturghie.

Potrivit tradiției, în noaptea din sâmbăta plăcintei, spre duminica Lăsatului Sec de brânză, se fac focuri prin curți, pe dealuri și grădini, se curăță și se ard uscaturile.

În duminica Lăsatului sec de brânză se fac mese care se încheie în mod tradițional cu un ou fiert, obicei de la care au pornit și zicătorile: “Cu un ou se astupă gura acum, cu alt ou se destupă gura la Paști” sau “Oușor, oușor, să-mi pară Postul ușor!”.

La mesele îmbelșugate din duminica Lăsatului sec de brânză este prezent și “bulzul”, preparat dintr-o bucată de mămăligă în mijlocul căreia punem brânză grasă de oaie și apoi coacem bulzul  pe jăratec.

Un alt obicei în această duminică este “baterea halvitei”: halvița se atârnă de o sfoară în tavan, iar copiii încearcă s-o prindă  cu gura. Superstiția spune că ultimul nod, înaintea căruia se stinge sfoara, îl desemnează pe cel mai norocos membru al familiei în acel an.

Pentru a avea spor la bucate, dar si pentru “hrănirea” morților,  tradiția spune să punem pe pervaz, într-o farfurie, o felie de pâine, un pahar cu vin, sare și plăcinta cu brânză pe care s-o lăsăm acolo până-n seara duminicii respective.

O alta superstiție din Săptămâna Albă se referă la obiceiul gospodinelor care așează oalele și cratițele cu gura în jos, pentru a fi ocolite de pagubă.

În Săptămâna Albă, omul revine la hrana pe care o mânca în Rai, când nu consuma carne. Sursa

Recomandări